Etichetă: zbor

Miting de aviaţiune

Dacă la mitingul de la Clinceni, din lista lungă de acrobaţi iniţială a apărut doar Veres, iată că, la Băneşti, în august, alături de Iacării Acrobaţi, va evolua Jurgis Kairys. Asta îmi aduce aminte de Sirnaville, când pe-un câmp relativ necunoscut au zburat Zoltan Veres şi Attila Goger 🙂

Mitingul de aviaţiune va avea loc pe 6 august, la Băneşti, în judeţul Prahova, şi va reuni o serie de piloţi şi paraşutişti experimentaţi, care se vor da peste cap şi vă vor purta înapoi în timp, pe vremea când mitingurile aviatice ţineau mulţimile cu sufletul la gură.

Ca să fiţi la curent cu noutăţile legate de eveniment, click aici: www.aviaţiunea.ro. Ultimul post, scris de Dan Ştefănescu, membru al formaţiei Iacării Acrobaţi, o să vă facă pielea de găină 😉

Be there!

Zile înaripate

A trecut atât de mult timp de când am pus piciorul în planor încât sâmbătă, când tata mi-a spus să mă pregătesc de zbor, m-am ciupit, ca să fiu sigură că e pe bune. Și a fost.

După ce l-am dat pe Leon cu fundul prin scaieți, ca să se prindă că a ieșit la simplă și să-i pregătim partea dorsală pentru termică, am stat și m-am tot uitat la minunatele păsări de dural, urcând și coborând din cer, ca într-un dans binecunoscut. Reîntoarcerea la zbor face bine, pansează răni și alungă nemulțumiri. E ca o fericire intensă, ce inundă toate cotloanele interioare și-ți pune sclipirea aia unică în ochi. E bucurie fără margini, până la urmă.

M-am cuibărit în pântecul planorului alb, cu parașuta roșie în spate. I-am verificat comenzile, mâinile s-au coordonat fără să gândesc. Îmi făceam griji că poate am uitat cum e cu zborul, dar după desprindere, totul a venit natural, ca într-o conversație cu un om drag, pe care-l simți foarte aproape.

Cele patru zboruri în tur de pistă, de sâmbătă şi duminică, m-au adus mai aproape de mine şi de ceea ce-mi place să fac de când mă ştiu. Am redescoperit plăcerea de a sta în câmp, cu soarele fierbinte în cap, am simţit cum e să te întorci la familia de pe aerodrom, unde discuţiile se termină mereu în hohote de râs. Şi, mai mult, m-am întors la zborul cu tata. Ştiu sigur că i-a plăcut să-l plimb peste seninul perfect, pentru că la finalul celor două zile încă purta în ochi sclipirea omului fericit.

Aştept cu nerăbdare alte zile cu aripi.