Am fost, vineri, la Teatrul Metropolis. Mi-a plăcut foarte mult „Buzunarul cu pâine” – pornind de la expresivitatea şi jocul actorilor, până la dialogul amuzanto-moralist şi primitul pâinii la finalul piesei. Vişniec a reuşit să decupeze în detaliu o fâşie din societatea în care trăim, naivi şi cârcotaşi cum suntem. Ne învârtim în jurul lucrurilor importante, care trebuie făcute şi nu facem nimic. Dar ne agităm, verbalizăm dorinţa de a face ceva – în cazul lor, de a scoate un câine dintr-un puţ – , dar ne oprim aici. Am râs şi m-am întristat, deopotrivă.
Mergeţi să vedeţi piesa lui Matei Vişniec şi păstraţi colţul de pâine primit de la actori.
