Totusi, coafura rezista

Bucuresti. Azi. Caldura mare. Pe Calea Victoriei. Cu Paula. Asteptam la semafor. Rosu. Povesti despre felicitarile primite de la Mr. Petcu pentru nota de la licenta. Rosu. Din senin, moalele capului imi sunt plesnite puternic de ceva. Si doare al naibii de rau. Imi dau si lacrimile, de parca as avea 10 ani si mi-am zdrelit palmele. In stanga, nimic. In dreapta, nimic. In ideea ca ar fi cazut ceva de sus, cercetez asfaltul. Nu-i nimic, nicio piatra, nicio caramida, niciun telefon cazut din avioanele cu multe geamuri. Nimic! Si totusi ma doare de innebunesc. Oamenii stau si ma privesc mirati.

M-a pocnit din senin si nici acum nu stiu ce/cine a fost. Mi s-a facut cucui.

Sharing is caring 😉

3 comentarii la „Totusi, coafura rezista”

  1. Vai cît de najpa! Imi pare asa de răău.. 🙁
    Io zic sa.l punem la slujbe, la biserica, pe atacatorul invizibil!

    Gheata, multa gheata! O sa se traga!
    Uooof (macar a fost prety si fancy la Caru cu bere)

  2. Eu eram vis-a-vis de Vicina. Tind sa cred ca m-a lovit un individ care avea o perie de pantofi in mana. L-am vazut trecand prin spatele meu dupa ce m-am dezmeticit. Daca nu, e clar, tu ai fost!! >:) :))

Dă-i un răspuns lui alexandracorolea Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.