It’s, oh, so quiet…

La Sinaia e liniste. Soare si prea multa liniste rece, glume si povesti cu miros de casa batraneasca, stropi de viata, amestecati cu lingura din borcanul cu miere. Suntem in creierii muntilor de patru zile. Stau cu ochii pironiti in albastrul incredibil, cu obrajii in palme si ma descos din peisaj.

Cred ca mi-e putin dor de tine.

Miroase a zbor, pasarile-si fac cuiburi rotunde in cer. Liniile inecacioase taie seninul in felii efemere. Domneste linistea peste paduri, case si inaltimi. N-astept semne, nici minuni. E limpede totul, te-a-nghitit ultimul ceas. A ramas doar umbra unor leagane mici. Ochii migdalati, cuvintele mute, pasul facut spre uitare –  linistea devine insuportabila si mi se ghemuieste-n suflet ca o pisica alintata.

Am pus aripile-n cui.

Sharing is caring 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.